Am zis ca nu incep nicio fraza cu “nu”. Ca nu imi dau voie sa plang. Decat cu portia. Fara sa ma dau batuta oricat de greu mi-ar parea drumul si vantul din el. Si fie ei oameni patrati, in colturi sau patati… sa-mi zic in gand: “viata e o lupta / deci te lupta”. Iar apoi am plecat. Bine am auzit zicandu-se – cand ai pornit sa traversezi strada..nu te mai poti intoarce pentru ca risti sa fii zburat indiferent cate ti-ai adunat – perfect adevarat.
N-am sa ma intorc, pentru ca nu vreau. In viata asta n-am timp de doua starturi. Cate frunti incruntate voi avea de infruntat? Prea putine in comparatie cu vorbele si faptele tuturor personajelor. E o scena mare, unde toti vin si nimeni nu mai vrea sa plece. Raman aici, se-ntrec in gura - se-acuza si fura. Eu trebuie sa-mi fac rolul. Posibil sa ajung in timpul ploii si sa prind ninsoarea. Dar n-are importanta. Abia atunci ma voi desfasura..voi juca chiar in piesa mea.
Astazi a fost mai greu. Ati avut vreodata o promisiune fata de voi insiva? Mi-am promis sa nu renunt. Eu sunt un copil? Mai am multe de gandit, simtit, privit? Am auzit si asta.. dar sunt ceea ce n-au vazut . Sunt un copil mai mare decat cei care au si uitat cand au fost copii.
Eu nu ascund nimic in vorbe frumoase. Dimpotriva. Arat tot. Si n-am s-astept sa vada toti.
Va fi una din doua. in-credere! (cratima intentionata!)
“si-atunci mi-am zis.. las’ ca ma fac eu mare.”
in lumea pe care nu ti-o imaginezi, cand eu ma satur de ceea ce vezi, am pus cap la cap alte legaturi..pisicesti. mai in gluma, mai in serios.. incepem sa mieunam frumos.
alte interpretari:
- cine nu stie sa-si tina promisiunile - primeste o pisica peste ochi.
- prietenul la nevoie se cunoaste si pisica la zgarieturi.
- “pisi” de astazi nu e totuna cu pisica dintotdeauna!
- pazeste-te de prieteni, ca de dusmani te apara pisicile.
- nu lasa pe maine, ce iti cere o pisica azi!
- cine se trezeste de dimineata..are timp de joaca cu pisica.
- cand te doare capul..nu lua pastile. ia-ti o pisica!
- bate fierul cat e cald si pisica niciodata.
- unde nu-i cap, vai de pisica!
- cine n-are pisici, sa-si cumpere!
revenind la detalii mai clare.. am ales mai mult decat cateva “stari pisicesti”
ciudat sau nu, deasupra fiecarei fotografii sunt chiar vorbele pisicilor. 
Trecand peste inca o treapta a temei articolului, exista si motive intemeiate de sustinere a aceste teme : Pisica este buna pentru inima intrucat reuseste sa calmeze chiar si cele mai agitate si stresate persoane. Atunci cand toarce, echilibreaza ritmul cardiac si tensiunea arteriala, ajuta stapanul sa isi depaseasca problemele si sa se elibereze de stres.
ma bucur cand zambesc unei priviri, ma bucur sa alerg printre straini, imi place sa ajung prima pe celalalt trotuar, ma amuz sa vad ca sunt aiurita iar. ma bucur cand fac surprize si ma vad frumos prin ochii celorlalati, ma bucur cand primesc multumiri pentru ca am avut rabdare sa-le ascult povestea. ma bucur sa simt aburii unei ploi de seara si o dimineata de vara. ma bucur sa am amintiri profunde, ma bucur cand pot sa devin copil, fara a face din nimic un chin. ma bucur sa am nopti nedormite, ma bucur sa lupt pentru vise dorite. ma bucur sa uit ca am plans de durere, pastrand doar puterea din clipele grele. ma bucur sa dorm dimineata tarziu, ma bucur cand stau pur si simplu degeaba. ma bucur sa am optimismul in vene si-mi place sa strig ca traim de placere! ma bucur sa ma contrazica cei fara habar, s’arat ca e mult de la balci pan’la dar. ma bucur sa vad culorile din umbra, e lumea mai blanda, mai calda si-mi canta. ma bucur sa gust din toate prajiturile si viata-i mai dulce daca-i simti glazurile. ma bucur cand vorbesc despre tot ce iubesc, ma bucur sa stiu pentru ce o sa cresc.
bucuria-i o toana de-a nostra, un copil descult caruia nu-i pasa cat e de lunga lumea, alearga si-alearga pe drumul vazut de el, se-nfrupta cat poate, ca un rebel. bucuria e o portocala coapta in buzunar, o culoare in verde pentru cine o vede. o pisica care se-alinta inainte sa fie trezita.
bucurie poti fi si tu, sau noi, sau eu. bucurie e tot ce te face sa visezi, e bine sa speri si-ai sa vezi ce realizezi.
bucuria nu sta sa-i astepte pe sceptici. e doar pentru cei care stiu sa se-ncrede.
bucuria nu-i la fel pentru toti, doar nu suntem niste roboti.
Pentru tine, ce inseamna Bucuria?
La 19 ani ar trebui sa-ti creasca aripi sa zbori. Si sa pleci spre drumuri care te poarta spre realizarea viselor tale. Sa simti cum devii mai puternic, mai fericit. La 19 ani.. Sabina a inceput lupta pentru viata.
Am aflat de pe blog-ul lui Andi despre acest caz, iar materialul de mai jos este o preluare din iasiplus.ro
Dupa ce a intrat la Facultatea de Medicina din cadrul UMF “Gr. T. Popa” Iasi, la buget, cu o medie de 9,19, sansa parea sa ii surada Sabinei Dorofte, o tanara de 19 ani din Piatra Neamt. Drumul sau spre o cariera in medicina era deschis, si aceasta abia astepta sa inceapa cursurile si sa isi cunoasca colegii si profesorii. Insa, la scurt timp, un incident nefericit avea sa ii schimbe complet viata si sa-i umbreasca bucuria.
Pe 22 septembrie, Sabina, aflandu-se in cabinetul medical al mamei sale, in Piatra Neamt, si-a pierdut cunostiinta din senin si a cazut din picioare. Cand si-a revenit, nu isi simtea partea stanga a corpului. Mama ei, medic de profesie, a chemat imediat Salvarea, care a transportat-o pe fata la Urgente, insa Sabina nu-si aduce nimic din momentul in care a lesinat si pana cand era deja pe un pat in spital si i se injecta substanta de contrast pentru examenul RMN, cu toate ca a mers pe picioarele ei pana in ambulanta. Analizele efectuate la Piatra Neamt au aratat ca Sabina are pe creier o formatiune cu dimensiunile de 2,3 pe 2,3 cm, diagnosticata initial ca gliom, localizata in centrul motor, in lobul fronto-parietal drept, foarte aproape de centrul vorbirii. Pentru parintii tinerei, ambii medici, a inceput un adevarat calvar si o cursa contra-cronometru in incercarea de a afla ce se intampla cu fiica lor si ce poate fi facut pentru a o salva de pericolul ce planeaza asupra ei.
Vrea sa devina doctor
Analizele sale au fost trimise medicilor de specialitate atat din Romania, cat si din Franta si Israel. Ulterior s-a dovedit ca formatiunea descoperita nu este un gliom, ci o tumora cerebrala, 
ce nu poate fi extirpata in totalitate prin operatie chirurgicala, fiind nevoie de radioterapie post-operatorie. Deoarece Sabina este ambidextra (se poate folosi cu aceeasi indemanare de ambele maini) si are doi centri ai vorbirii, pentru a afla cat de mult ii poate afecta tumora vorbirea, are nevoie de o analiza numita RMN ambidextru, procedura aflata inca in stadiul experimental in Romania, dar care poate fi facuta in Franta. Cei mai buni specialisti ce pot realiza interventia chirurgicala sunt in Franta, riscurile operatiei fiind foarte mari, doarece tanara ar putea ramane paralizata complet sau chiar si-ar putea pierde viata. Chiar daca operatia va avea succes, chinul nu se va termina pentru Sabina. Deoarece tumoarea nu poate fi extirpata complet, va urma o perioada de tratament prin radioterapie, iar centrul medical care detine dotarea medicala cea mai buna pentru aceasta terapie este in Turcia. In tot acest timp, Sabina a incercat sa isi continuie viata in mod normal, in masura in care acest lucru a fost posibil. A inceput cursurile la Facultatea de Medicina, starea sa de sanatate ramanand stabila cu ajutorul calmantelor, ea fiind supravegheata indeaproape de fratele sau mai mare, Costin, si el student la Medicina, in anul V. Aceasta insa pana pe 22 octombrie, cand, la o luna de la prima criza, au mai avut loc doua. Sabina era la facultate, la un laborator de lucrari practice, cand a facut o noua criza. De aceasta data nu si-a pierdut cunostiinta si a reusit sa nu cada, sprijinindu-se de un coleg, insa din nou i-a amortit jumatatea stanga a corpului. A fost dusa acasa si si-a mai revenit, insa dupa jumatate de ora a facut o noua criza, insotita de un atac de panica. Ulterior, a fost dusa la Piatra Neamt, pentru un control neurologic. Desi Sabina doreste in continuare sa mearga la cursuri, parintii ar vrea sa o tina aproape de ei ca sa o supravegheze. Mama sa este medic de familie in Piatra Neamt, iar tatal sau este tot medic, pensionat pe caz de boala deoarece si-a pierdut vederea inca din anul III al facultatii, ca urmare a unui diabet cronic pe care il are de la varsta de trei ani.
Solidaritate din partea colegilor
Data operatiei va fi stabilita dupa 7 decembrie, dupa ce vor fi realizate toate analizele necesare. Deoarece Romania este stat membru al UE, poate beneficia de toate prestatiile sociale care se furnizeaza pe teritoriul statelor membre, inclusiv in ceea ce priveste asigurarile sociale de sanatate. Astfel, prin completarea formularului E 112 (Atestat privind mentinerea dreptului la prestatiile in curs pentru asigurarea de boala-maternitate), casa de asigurari de sanatate din Romania poate acoperi costul operatiei, cu toate ca aceasta are loc in Franta, si al celor 10 zile de spitalizare necesare interventiei.
Insa CJASS nu acopera si costurile terapiei post-operatorii, care se ridica la 30.000 – 35.000 de euro, nici cele privind cazarea si drumul. Colegii Sabinei, prin intermediul Societatii de Studenti Medicinisti din Iasi (SSMI), au inceput deja o actiune umanitara pentru a o ajuta sa stranga acesti bani. Pentru cei care doresc sa sprijine aceasta actiune umanitara, SSMI pune la dispozitie conturile urmatoare:
RON: RO32BRMA0280029475900000
EUR: RO67BRMA0280029475995400
USD: RO79BRMA0280029475930000
deschise la Banca Romaneasca, sucursala Piatra Neamt.
De asemenea, gasiti informatii si pe pagina destinata campaniei .
Pentru eventuale nelamuriri:
In cazul in care nu puteti ajunge la sediul bancii pentru depunere sau orice nelamurire va rugam sa ne contactati la orice numar sau adresa de e-mail de mai jos :
Dr.Dorofte Liliana: e-mail: lyl_med@yahoo.com
telefon fix: 0333402283
telefon mobil: 0744581864
Radu Ionut : e-mail : radu.byna@ymail.com
telefon : 0757481297 ( contact )
Andi, iti multumesc pentru ca ai postat mesajul, altfel nu as fi aflat despre acest caz. Desigur, aceste situatii sunt neplacute, insa cu atat mai neplacut este sa nu stii si mai ales….sa nu incerci macar sa faci ceva.
Daca pretuiesti viata, reactioneaza si tu!
Sanatate!
Ia uite-l ce repede se duce! Da, e cel cu bluza albastra, mai devreme a strigat ca vrea o imbratisare. Si acum a traversat in fuga trei vieti de-ale altuia. A parasit trecutul, si-a uitat prezentul pana a mascat viitorul. Era de mana cu ea. Insa a uitat-o complet in multime – desi fusese rugat: “sa nu-mi dai drumul, te rog” -. N-a mai contat..la ce bun i-ar fi fost sa-si respecte promisiunea cand i-au ramas atat de putine clipe de viata vie. Restul timpului se minte intre noapte si zi, intre vorbe si plecari, cu multe uitari. E el, care acum 2 minute avea 18 ani, a clipit de 3 ori inapoi si a ajuns la 30 de ani. Fara prea multe cuvinte, e o lume care-l inghite.
Stai jos, langa mine.
Cate chipuri ai avut astazi? Era omul din dreapta, sau stanga? Cu zambetul pierdut intr-o cuta a fruntii sau nebunia rupta-n glume fara nume? Suntem atat de multi, cati oameni traiesc in voi?
Nu, nu-i o exprimare gresita. E una voita.
Astazi te gandesti cu placere la un lucru pe care maine e foarte probabil sa-l detesti. Ce-ai luptat sa realizezi ieri – priveste, te nemultumeste. Prietenii care ti-a fost ani intregi alaturi au ramas undeva suspendati pe drumurile tale. Ce om esti tu? Unul singur? Cel care are ceva din toate starile strazilor, scolilor, barurilor, familiilor, vecinilor. Nu, in tine sunt oameni. Toti cei asupra carora te-ai oprit odata.
oamenii din noi aduc stari noi.
Dar cand nu mai vreau sa stiu de voi.. si nu-mi dau voie sa renunt pana ce nu ma voi rupe de tot acest lant omenesc.. Un singur lucru pot face. Sa vorbesc pe limba mea. Cea in care ma sting si acum. Iar faptele se tin doar de ele, de vorbele mele.
- va rog sa nu considerati titlul o marca de narcisism. nu-i nici pe departe. e doar un fel de a spune
A fost o data, marti 13 2009.. O zi cu soare, vant, ploaie si ninsoare. Nu ca ne-ar pasa de prognoza meteo, dar nimic n-a stat in calea planurilor de seara. Mai mult chiar, pot spune ca ziua a fost o imagine a mea ( vreme schimbatoate, nu te doboara, dar te loveste) 
) Intalnire de zile mari pe strada Mantuleasa! ( strada ce ascunde povesti stiute si nestiute, unde adesori au fost semnalate treceri de pe un taram pe altul, fantome si spirite descoperite in case batuite – analizate chiar si de mine )
Planul petrecerii a “20 de ani de Camelia” era bine pus la punct. La Hobby Cafe, fata-n fata cu o casa incarcata de legende (maicutele – pentru cunoscatori). Dragii mei invitati au ajuns pe rand..existand chiar riscul sa se rataceasaca si sa ma paraseasca. Cum glumea Andi : “Tu ai ales locul asta ca sa fii sigura ca nu te gasim! ) “. Insa prin interventii ca ale lui Vadim (vezi salvarea fetelor) , incet dar nesigur ne-am adunat toti sa radem, povestim, dansam, ciocnim, sa ne bucuram de nebunia unor ore care pe mine m-au incarcat cu foarte multa energie pozitiva. Am avut toti ochelari de soare, ca sa fim mai misteriosi, ca frumosi oricum suntem.
Eu am fost emotionata – dar cred ca am mascat lucrul asta tot invartindu-ma, glumind, strambandu-ma (pozele ma aproba in totalitate)! Am avut alaturi persoane dragi, unele stiute de aproape 5 ani, altele mai noi, pe care le-am indragit inca din primele schimburi de vorbe. Au fost si invitati care nu au ajuns… din diferite motive si prieteni de care timpul m-a despartit, dar pe care i-am avut in suflet.
“Schimbi prefixul”, “imbatranesti, babuto”, “stai linistita, daca schimbi prima cifra nu te va afecta cu nimic!” – au sunat doar cateva din replicile prietenilor mei. Carora trebuie sa le multumesc. Oameni cu zambete largi, care mi-au oferit increderea lor, au fost alaturi cand nu-mi era tocmai bine, au avut grija sa-mi arate ceainariile din preajma Mantulesei (Green Tea) si sa ma ajunte sa ma bucur de vorbe calde, de la care am primit o imbratisare cand aveam nevoie de putere, prieteni care nu uita ca oamenii schimba totul – atunci cand vor. Carora le place sa fie optimisti si deschisi, care imi suporta momentele cand ii stresez cu aberatii, insistente si sper eu ca nu vor lasa zilele astea sa ramana amintiri, ci sa avem cat mai multe astfel de ocazii. Cu cat am mai fost mai nebuni astazi, cu atat sa fim mai fericiti maine! N-am vrut sa insir numele aici, va recunoasteti voi mai bine asa.
Si mi-a placut aniversarea tare mult (ei au confirmat acest lucru), am avut parte si de o “aparitie” neasteptata : chelnerul mi-a pus in brate un mutulache dragalas cu un biletel atasat zicandu-mi – “Cineva a vrut sa-ti spuna La Multi Ani!” . Am aflat apoi cine si cum l-a lasat – multumesc!
Au fost zile frumoase, incepand cu 12 si pana pe 14 am tot primit urari – multumiri tuturor! – Dragi prieteni, ma bucur ca va am alaturi si daca vreti un cuvant amuzant, spuneti “ha-ha!”
In plus, cativa dintre ei si-au zis ca n-am avut destule emotii si s-au gandit sa pluseze – Raluca : o data si inc-o data, 
Mariuca – povestea frumoasa a noastra , 
Vadim - prefixul “strambator”. 
Pe mine m-au emotionat foarte tare. Si n-am cuvinte sa va multumesc, sincer.
Viata n-are varste. are numai momente de neuitat. Iar acesta e unul dintre ele!
Si-am incalecat pe 20 de ani si v-am spus povestea mea!
