Forever Young!

 fara sa stiu cum, au trecut 4 ani..  in cate 4 vise din care pare-mi-se m-am trezit pe nesimtite.acum vreau mai mult ca oricand sa pot face vraji! sa opresc timpul cum vreau eu..pentru noi, pentru amintiri,sau ce-ar fi putut fi..deoacere, daca privesc inapoi as face unele lucruri de 2 ori…doar-doar ar deveni mai luminoase.  timpul a luat tot.nu are rabdare cu nimeni. imi vor lipsi prea multe imagini ca sa le pot descrie aici..: dimineti abia trezite, pentru ca in final sa intarzii la primele ore, pauza numarata la secunda pana reuseam sa-i spun colegei : „s-a sunat!”, temele nefacute acasa si stranse in graba din caietele vecine,  ascultarile intotdeauna cand nu ma asteptam sau zilele cand eram indragostita si mi-era imposibil sa fiu atenta la cea care facea prezenta..!toate imi dau motive foarte puternice sa privesc cu ochi  mari si umezi in urma..!! Si sa am acelasi nod in gat, sa vreau sa revad la nesfarsit pozele ultimelelor clipe ale anilor de scoala…iar lacrimile nu-ma-ntreaba, doar vin..dovada ca emotiile au intrecut demult limita.

     am ales melodia asta pentru ca-mi da un sentiment  putenic, ce ma face sa cred ca indiferent de timp, cei din jurul tau pot readuce la viata orice! speranta, iubire sau vise mult dorite! iar cu sprijinul prietenilor poti face ca nimic sa nu-ti stea in cale.

intru-na din acele ultime ore, a trebuit sa scriu gandurile mele privind acest final a XII ani de colegi, profesori, zambete si amintiri : in scurt timp imi iau cartea si plec. am notat in ea tot ce-am adunat, tot ce-am furat timpului in ani despartiti in luni, zile despatite-n ceasuri, clipe impartite-n vise. mi-am pus semn unde am lasat o pagina alba, si acum e vremea sa-i gasesc o forma.e un spatiu intre amintiri, emotii, sfarsit, inceput, al culorii si al ploii, cu voci stridente, prezentul si trecutul, regasite intr-o privire destinata viitorului. din memoria amintirilor se aleg incet momentele in care alergam cu vantul, cand am invatat ca poti pierde intr-o clipa ce-ai construit cu daruire. dar toate au fost date ca sa ne creasca aripi. sa stiu ca prin vointa nu tin in suflet ura, fiindca atunci n-as ma fi avut timp sa visez..sa sper, sa cred in mine. cel mai de pret imi  e sentimentul regasirii. acum stiu cine sunt, si ce am de facut! e o energie ce partunde-n timp. zambesc si plang gandindu-ma la trecut, nerabdare pentru viitor, si o emotie rosie traind prezentul. ma vad intr-o oglinda a timpului, in care imaginea mi se schimba-n ochii albastri ai tineretii.

nu stiu de ce imi va fi mai dor : de faptul ca in clasa a IX m-am indragostit de un coleg, care probabil nici nu stie acest lucru   ( era a II-a oara, dupa ce in clasa a IV-a, deja sufeream 😀 ) sau prieteniile atat de vii, care mi-au oferit toate treptele necesare devenirii a ceea ce sunt acum. pretuiesc foarte mult emotiile pe care prietenii ti le pot transmite, e un dar de neegalat! si fiindca am pomenit de clasa a IX, imi amintesc perfect momentele acelui inceput, la care as schimba un singur lucru, dar asta nu ar fi influentat viata de liceu, ci mai degraba starea mea de acum.

Printre lacrimi rupte din amintiri puternice, prea putine cuvinte..

DSC_6578

sfarsit, demonstratia de final..

DSC_6697

DSC_6746DSC_6740

Anunțuri
Comments
One Response to “Forever Young!”
  1. Anca spune:

    bine ca tu ai facut parte dintr-un colectiv super…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: